Sfantul Ion

In fiecare an, pe 7 ianuarie, credinciosii de pretutindeni il sarbatoresc pe Sfantul Ioan, fiul Elisabetei si al preotului Zaharia, nascut in cetatea Orini, una dintre figurile cele mai importante in istoria crestinismului si islamismului. Predicator si botezator pe malurile Iordanului, vestitorul si botezatorul Domnului Isus, Ioan Botezatorul este numit de Mantuitor "cel mai mare dintre cei nascuti dintre femei", iar Biserica il considera cel mai mare dintre sfinti, dedicandu-i nu mai putin de 6 sarbatori.

Semnificatia numelui Sf. Ioan

Numele Ioan este un nume iudaic: "Iohanan" este o prescurtare din "Iehohanan" si inseamna "Dumnezeu s-a milostivit". Foarte multi romani poarta numele de Ion, Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie in diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alcatuind cea mai bogata familie onomastica din Romania.

Viata Sfantului Ioan Botezatorul

Evanghelia dupa Luca povesteste ca, in zilele lui Irod, imparatul Iudeii, preotul Zaharia a fost anuntat de un inger ca rugaciunile i-au fost ascultate si ca sotia lui, stearpa si neprihanita, va avea un fiu, pe care il vor numi Ioan.

Ingerul il vesteste pe Ioan astfel:
El va fi pentru tine o pricina de bucurie si veselie, si multi se vor bucura de nasterea lui. Caci va fi mare Inaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici bautura ametitoare, si se va umplea de Duhul SfInt Inca din pIntecele maicii sale. El va Intoarce pe multi din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor. Va merge Inaintea lui Dumnezeu, in duhul si puterea lui Ilie, ca sa intoarca inimile parintilor la copii, si pe cei neascultatori la umblarea in Intelepciunea celor neprihaniti, ca sa gateasca Domnului un norod bine pregatit pentru El.(Lc1.14-17)

Incepand cu vestirea nasterii sale si pana in ultimele clipe ale vietii pamantene, Sfantul Ioan a aratat lumii intregi menirea sa divina.

Toata fiinta sa, ca si actiunile intreprinse de-a lungul existentei au fost neprihanite si pregatitoare pentru venirea Mantuitorului.

Zaharia , tatal lui, predica lui Ioan astfel:
si tu, pruncule, vei fi chemat prooroc al Celui Prea Inalt. Caci vei merge inaintea Domnului, ca sa pregatesti caile Lui, si sa dai poporului Sau cunostinta mIntuirii, care sta in iertarea pacatelor lui; - datorita marei indurari a Dumnezeului nostru, in urma careia ne-a cercetat Soarele care rasare din inaltime, ca sa lumineze pe cei ce zac in intunerecul si in umbra mortii, si sa ne indrepte picioarele pe calea pacii!(Lc1.76-79)

Sfantul a inceput sa predice in cel de-al 15-lea an al domniei lui Tiberiu. El propovaduia cuvantul Divin al Domnului si ii indemna pe oameni sa se pocaiasca intru credinta si sa se pregteasca sufleteste pentru venirea Mantuitorului. Predicile sale erau incheiate prin botezul celor care isi doreau sa mearga pe calea Sfanta.
Evangheliile relateaza si botezul lui Isus, care a venit la Ioan pentru a implini planul Divin, moment in care Duhul Sfant s-a pogorat asupra lui Mantuitorului sub forma unui porumbel. Atunci Ioan Botezatorul l-a recunoscut pe Isus ca fiind mielul lui Dumnezeu ce va ridica pacatul lumii, care era inaintea lui, pe care l-a facut cunoscut, si care va boteza cu Duh Sfant, relateaza evanghelia lui Ioan.

Moartea Sfantului Ioan, timpurie, constituie o dovada a ceea ce istoricilor contemporani si ilustrului nostru compatriot Mircea Eliade in special, le place a numi absurditate a istoriei.

Regele Irod Agrippa – fiul lui Irod, omoratorul de prunci, isi luase drept sotie pe femeia fratelui sau Filip. Concubinajul celor doi era osandit de Ioan Botezatorul cu acele vorbe fara suliman si acel ton aprig care ii erau proprii.

Asa-zisa sotie a lui Irod, Irodiada, femeie inteligenta insa rea si nemiloasa, il dusmanea pe Ioan datorita vorbelor sale si-i cerea neincetat regelui sa-l ucida. In final izbuti sa obtina intemnitarea celui pe care il ura: Ioan a fost inchis in beciurile palatului.

Acolo se afla cand i se ivi Irodiadei prilejul de a se descotorosi de el. Fiind ziua de nastere a lui Irod si sarbatorindu-i-se aniversarea, s-a facut praznic bogat dupa cuviinta, cu invitati din randul celor mai de seama oameni ai regiunii.

La praznic, fiica Irodiadei din prima casatorie, Salomeea, a dansat, iar dansul ei a placut atat de mult regelui incat a promis sa ii indeplineasca orice dorinta, orice ar cere aceasta, pana la jumatate din regatul sau.

Nestiind ce sa ceara lui Irod, si fiind indemnata de mama sa, fata a cerut in final capul Sfantului Ioan Botezatorul. Regele nu dorea sa il ucida pe Sf Ioan, asa ca initial l-a arestat, pentru a domoli mania Irodiadei.

In final insa, acestuia i-a fost insa rusine sa-si calce nesabuitul juramant, desi avea suficiente mijloace pentru a-i salva viata.

Insa caracterul sau l-a impins la osandirea Sfantului, in final Iord implinind cumplita cerere: lui Ioan i s-a taiat capul in chiar beciurile palatului si cinstitul cap i-a fost adus Salomeei pe tipsie, precum dorise Irodiada.

Exista mai multe ipoteze referitoare la locul in care s-ar afla ramasitele Sfantului Ioan Botezatorul.

  • Dupa moarte, una din ipoteze spune ca trupul sau ar fi fost dus de sustinatorii lui in localitatea Sebastia (in Cisiordania de azi), unde ar fi fost ingropat si s-ar afla si astazi.
  • O alta ipoteza vehiculata este aceea ca imparatul roman anticrestin Julianus Apastata (360-363) ar fi ars ramasitele lui Ioan Botezatorul, imprastiindu-i cenusa. Capul ar fi fost salvat si dus la Alexandria (Egipt), apoi la Constantinopol (Turcia), de unde a fost dus in provincia Poitou (Franta) de catre regele francon Pippin III (715-768. Din trup ar mai fi ramas nearse numai un brat si un deget.

Simbolistica

Ioan Botezatorul este un mai mult decat un prooroc, fiind numit "prooroc al Celui Prea Inalt". Astfel el vesteste si pregateste venirea lui Hristos, intorcand oamenii spre inocenta ("Intorcand inimile parintilor spre copii") si intelepciune ("si pe cei neascultatori la intelepciunea dreptilor"). El este cel mai mare dintre cei nascuti dintre femei.

Faima lui Ioan Botezatorul era asa de mare, relateaza evanghelistii Matei si Marcu, incat Irod ajunge sa creada ca Isus este, de fapt, Ioan Botezatorul inviat din morti care face minuni. Credinta era raspandita si printre evrei, dupa cum se vede atunci cand Isus ii intreaba pe ucenici cine zic multimile ca este el.

Biserica Crestina il cinsteste pe Ioan Botezatorul ca pe cel mai mare dintre sfinti, dupa fecioara Maria. In calendarul crestin ii sunt inchinate sase sarbatori pe an: zamislirea lui - 23 septembrie, nasterea - 24 iunie, soborul lui - 7 ianuarie, taierea capului - 29 august, prima si a doua aflare a capului - 24 februarie si a treia aflare a capului - 25 mai.

Sfantul simbolizeaza puritate, intoarcerea la piosenie, curatenie spirituala si divinitate. Principala sa actiune, botezul, este prezenta in zilele noastre in procesul de crestinare si reprezinta etapa purificatoare si de trecere la Crestinism, implinita pruncilor atat de Biserica Catolica, cat si de cea Ortodoxa.

Sf. Ion la romani

  • Peste 2.000.000 de romani isi sarbatoresc ziua de nume de Soborul Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul, in data de 7 ianuarie.
  • Din totalul 2.002.454 de romani pe care ii sarbatorim de Sfantul Ioan, 1.464.311 sunt barbati, iar 538.143 sunt femei.
  • Statisticile existente la nivel national arata ca majoritatea romancelor care il au ca patron spiritual pe Sfantul Ioan poarta numele de Ioana (364.384), Ionela (135.579), Ionica (20.138), Nela (11.425).
  • In randul barbatilor, 545.174 de romani se numesc Ioan, 444.952 Ion, 299.225 Ionut, 148.035 Ionel , 22.090 Nelu.

Traditii de Sf Nicolae

In aceasta zi de sarbatoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare. In trecut de Sfantul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual din care in prezent s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce simbolizeaza sfarsitul sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor era un obicei strict, in care nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rau sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna.

"In multe sate din Maramures se mai tine obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Craciunului. Fetele de maritat pregatesc cosuri cu bautura si mancare. Feciorii merg si iau fetele de acasa si le duc in curtea unde se tine Vergelul. Tot ei sunt si cei ce platesc muzicantii. In hora intra fetele ce se vor marita in acest an si formeaza viitoarele cupluri, toata petrecerea incheiundu-se cu un ospat comun, care sparge perioada sarbatorilor de iarna", a declarat conferentiar universitar Delia Suiogan.